Despre procedura de apostilare.

Apostila este un cuvant de origine franceza (Apostille), care inseamna certificare. Apostilarea unui document se refera la un tip de legalizare speciala a unui act pentru a fi folosit international, sub incidenta termenilor Conventiei de la Haga din 1961 . Documentele care au fost legalizate de catre un notar public si alte tipuri de documente care au fost apostilate sunt acceptate pentru folosinta legala (sunt valide din punct de vedere juridic) in toate tarile care au semnat Conventia de la Haga.

De exemplu, cand testamentul unui australian care poseda bunuri in Hong Kong este pus in aplicare in Australia,daca trebuie prezentat si in Hong Kong pentru a transfera bunurile din Hong Kong in Australia este necesara ca o apostila a guvernului australian sa fie anexata documentelor tip certificat de deces si testament (dupa ce acestea au fost legalizate de catre notarul din australia.

In orice situatie, etapele pentru a obtine apostila unei traduceri sunt :

1. traducere autorizata limba sursa-limba tinta *

2. legalizarea traducerii autorizate a documentului in „limba tinta”

3. apostilarea documentului legalizat

*Exceptie fac bineinteles documentele care necesita apostila pe original ,nu pe traducere

In tarile care nu au aderat la Conventia de la Haga din 1961 si nu recunosc apostila, documentele trebuie legalizate la oficiul consular din tara care a eliberat documentul.

Contactati biroul nostru din Bucuresti pentru traduceri autorizate, traduceri legalizate, apostile documente sau interpretariat autorizat de limba engleza

Asiguram traduceri autorizate si legalizate (la cerere) pentru majoritatea limbilor de circulatie internationala.

SUNA ACUM

Acte ce necesita apostilare

Sunt considerate acte oficiale ce pot fi apostilate :

a) documentele care provin de la o autoritate sau de la un funcţionar al unei jurisdicţii a statului, inclusiv cele care provin de la ministerul public, de la un grefier sau de la un executor judecatoresc.

b) documentele administrative

c) acte notariale

d) declaraţiile oficiale, cum ar fi: cele privind menţiuni de înregistrareviza de învestire cu dată certă şi legalizări de semnături, depuse pe un act sub semnătură privată.